Întreabă trei oameni cât costă o shaorma și primești trei răspunsuri. Toți au dreptate, pentru că nu vorbeau despre aceeași shaorma. Unul se gândea la localul de la colț, altul la cel din centru, al treilea la prețul de anul trecut.
Aici încercăm să răspundem altfel: punem aceeași porție de referință pe hartă și ne uităm la ce iese. Am adunat prețurile din indexul ShaorMap — 832 de shaorme mari, din 32 de localități cu suficiente prețuri cunoscute pentru a fi comparate. Nu e un clasament al celor mai bune, ci o hartă a buzunarului.
Răspunsul scurt
- Mediana națională: 43 de lei.
- Cea mai mare mediană: Bragadiru (Ilfov), 49 de lei.
- Dintre orașele mari: București, 47 de lei.
- Cele mai mici mediane: Bistrița (30 de lei, dar cu un eșantion mic), Focșani (33) și Satu Mare (34).
- Cel mai important lucru: diferența dintre cel mai ieftin și cel mai scump local din același oraș e mai mare decât diferența dintre medianele orașelor.
Cifrele se schimbă pe măsură ce localurile își actualizează meniurile. Le poți verifica oricând, localitate cu localitate, pe harta prețurilor.
Ce comparăm, de fapt
Pe ShaorMap, fiecare local își marchează un produs de referință: shaormaua
mare. Prețul ei ajunge într-o singură coloană, canonical_item_price, iar toate
comparațiile din acest articol citesc aceeași valoare. În datele de acum, toate
produsele marcate astfel au dimensiunea „mare”; 55% au și cuvântul „mare” în
nume, restul sunt „shaorma de pui” sau „döner” la dimensiunea mare.
Asta face comparația utilă, dar nu perfectă. „Aceeași porție” înseamnă aici același produs de referință, nu același gramaj. 81% dintre produsele canonice au gramajul trecut în descriere, dar nu toate, iar rețetele diferă: o shaorma mare poate avea 350 g într-un loc și 700 g în altul. Indexul compară prețul, nu lei pe sută de grame. De aceea folosim mediana și percentilele, nu media: un platou de 159 de lei nu trebuie să tragă în sus tot orașul.
43 de lei, prețul care nu spune mare lucru
La nivel național, mediana este 43 de lei. Asta înseamnă că jumătate dintre shaormele mari cu preț cunoscut costă până în 43 de lei, iar jumătate peste.
Dar „mediană” nu înseamnă „tipic”. Distribuția este strânsă:
| Interval | Câte shaorme | Pondere |
|---|---|---|
| sub 30 lei | 31 | 4% |
| 30–34 lei | 98 | 12% |
| 35–39 lei | 177 | 21% |
| 40–44 lei | 174 | 21% |
| 45–49 lei | 213 | 26% |
| 50–54 lei | 52 | 6% |
| 55 lei și peste | 87 | 10% |
Aproape 86% dintre prețurile cunoscute stau între 30 și 54 de lei. Cea mai aglomerată bandă este 45–49 de lei, cu un sfert din total. Cu alte cuvinte, piața nu e haotică: e o masă mare de localuri care se bat în aceleași câteva zeci de lei.
La capete apar excepțiile. Cea mai scumpă shaorma din date are 159 de lei, iar în Bistrița și Oradea există produse de 95 de lei. De obicei sunt platouri, porții de familie sau produse speciale, nu shaormaua pe care o iei la prânz. Percentila 90 este acolo exact ca să nu lase aceste cazuri să definească „scumpul” unui oraș.
Coroana Bucureștiului
Cea mai mare mediană nu e într-un oraș mare, ci într-o comună din Ilfov:
| Localitate | Mediană | Interval 10–90% | Prețuri cunoscute |
|---|---|---|---|
| Bragadiru | 49 lei | 32–58 lei | 7 |
| Popești-Leordeni | 48 lei | 37–56 lei | 11 |
| Chiajna | 47 lei | 38–61 lei | 14 |
| București | 47 lei | 36–60 lei | 276 |
| Voluntari | 46 lei | 32–66 lei | 6 |
Bragadiru, Popești-Leordeni, Chiajna și Voluntari sunt, toate, în coroana Bucureștiului. Nu sunt mai ieftine decât capitala; ba chiar au mediane egale sau mai mari. Datele nu ne spun de ce. Putem bănui: localuri mai noi, orientate spre delivery, mai puține shaormerii vechi cu prețuri mici, o clientelă cu venituri mai mari. Dar sunt ipoteze, nu concluzii. Cert este că, dacă mergi din București în Ilfov crezând că scapi de prețul mare, s-ar putea să plătești la fel sau mai mult.
Dintre orașele mari, ierarhia arată așa: București 47, Brașov 44, Cluj-Napoca 42, Constanța 42, apoi Timișoara, Iași, Craiova și Oradea la 40. Bacăul coboară la 38.
Clujul nu e cel mai scump
Stereotipul spune că în Cluj e totul mai scump. Pentru shaorma, datele de acum nu confirmă: mediana Clujului este 42 de lei, sub București (47), Brașov (44) și Ploiești (45). E peste Timișoara, Iași sau Oradea (40), dar nu e lider.
Contează și eșantionul. Bucureștiul are 276 de prețuri cunoscute, Clujul 30, Ploieștiul 12. Cu cât sunt mai puține prețuri, cu atât mediana poate sări de la o lună la alta. Un local nou care schimbă meniul poate mișca un oraș întreg în statistică. De aceea indexul cere minimum cinci prețuri pentru ca o localitate să intre în comparație — un prag mic, dar suficient cât să nu comparăm două shaormerii și să numim câștigătorul.
Unde e ieftin
La capătul celălalt, marja este mai mare decât pare:
| Localitate | Mediană | Interval 10–90% | Prețuri cunoscute |
|---|---|---|---|
| Bistrița | 30 lei | 30–95 lei | 5 |
| Focșani | 33 lei | 29–43 lei | 6 |
| Satu Mare | 34 lei | 25–40 lei | 10 |
| Suceava | 35 lei | 28–45 lei | 13 |
| Arad | 35 lei | 30–45 lei | 10 |
Bistrița are cea mai mică mediană, dar și cel mai fragil eșantion: cinci prețuri, iar percentila 90 urcă la 95 de lei. Un singur produs scump poate schimba povestea. Focșaniul stă mai solid la 33 de lei, iar Satu Mare, cu zece prețuri, la 34. Apoi vine un grup de orașe la 35 de lei — Suceava, Arad, Baia Mare, Deva, Câmpulung — care pare să fie „etajul” obișnuit al orașelor mici din afara coridorului București–Cluj–Brașov.
În același oraș, diferența e mai mare decât între orașe
Aici e partea cea mai utilă pentru buzunarul tău. Mediana unui oraș ascunde faptul că, în același oraș, poți plăti foarte diferit pentru aceeași shaorma mare:
- București: 80% dintre prețuri sunt între 36 și 60 de lei. Diferența dintre capete este de 24 de lei.
- Iași: 31–49 de lei. 18 lei diferență.
- Cluj-Napoca: 38–53 de lei. 15 lei diferență.
- Timișoara: 33–45 de lei. 12 lei diferență.
- Ploiești: 44–49 de lei. Doar 5 lei diferență — piața pare suspect de aliniată.
Cu alte cuvinte, nu te întreba doar „cât costă shaorma în orașul meu?”. Întreabă „cât costă în cele câteva localuri pe care le am deja în minte?”. Două shaormerii la 500 de metri una de alta pot fi separate de 20 de lei, în timp ce diferența dintre medianele a două orașe mari e adesea sub 10 lei.
Percentila 10 și percentila 90 sunt, de aceea, mai interesante decât mediana. Îți arată nu doar „cât e normal”, ci și cât de mult poți economisi dacă ești dispus să mergi puțin mai departe — sau cât plătești pentru confortul de a rămâne în zonă.
Trei cifre, trei întrebări
Când intri pe hartă, nu te uita doar la mediana mare din mijloc. Uită-te la trei lucruri:
| Cifra | Ce îți spune | Ce nu îți spune |
|---|---|---|
| Mediana | cât costă, în mod normal, o shaorma mare acolo | cât costă în localul tău |
| Intervalul 10–90% | cât de mare e diferența dintre ieftin și scump | dacă porția e mai mare la unul dintre capete |
| Numărul de prețuri | cât de mult să ai încredere în comparație | dacă localurile sunt bune |
Un oraș cu mediană mică și eșantion mic nu e automat ieftin. Un oraș cu mediană mare și eșantion mare nu e automat scump peste tot. Cifra e un început de conversație, nu un verdict.
Ce nu spune harta
Prima limitare este acoperirea. Din 1.782 de localuri publice, deschise și nealiniate la demo, doar 832 au un preț de referință cunoscut — mai puțin de jumătate. Restul există pe hartă, au program, poze și recenzii, dar nu au încă un meniu din care să extragem prețul shaormei mari.
A doua limitare este geografia. Localurile din date sunt împrăștiate în 163 de localități, dar prețuri cunoscute există doar în 83. Dintre acestea, doar 32 au minimum cinci prețuri, pragul de la care o localitate intră în comparația națională. Restul rămân vizibile pe pagina lor, dar nu intră în topuri. O comună cu o singură shaormerie nu poate fi comparată cu un oraș cu 276 de prețuri.
A treia limitare este ce anume comparăm. Prețurile sunt de la tejghea, nu din aplicațiile de delivery. O shaorma comandată prin platformă poate costa mai mult decât aceeași shaorma cumpărată direct, iar diferența nu apare în acest index. Meniurile se schimbă, promoțiile expiră, iar un local poate avea prețul actualizat cu o zi înainte sau după ce l-ai citit.
Și, bineînțeles, prețul nu spune nimic despre calitate. O shaorma de 35 de lei poate fi mai bună decât una de 55. De asta harta prețurilor stă lângă scorul comunității, recenzii și filtrele de porție și sosuri: fiecare răspunde la altă întrebare.
Concluzia
Harta prețurilor spune un lucru simplu și unul nuanțat. Simplu: în România, o shaorma mare costă, de obicei, în jur de 43 de lei, iar cel mai scump colț al țării este Bucureștiul cu coroana lui de Ilfov — Bragadiru, Popești-Leordeni, Chiajna, Voluntari. Nuanțat: diferențele dintre orașe sunt mici pe lângă diferențele din interiorul aceluiași oraș.
Așa că data viitoare când cineva îți spune „în orașul X e mai ieftin”, întreabă „unde anume?”. Harta are răspunsul, dar numai dacă te uiți la interval, nu doar la cifra din mijloc.
Dacă ești proprietar și produsul tău de referință nu e marcat, adaugă-l în meniu: fără el, localul tău nu poate intra în comparație. Dacă ești client și vezi un preț vechi, trimite o corectare. Indexul se îmbunătățește exact în direcția în care îl corectează oamenii care au fost acolo.


Articol pe gustul meu. Lista de criterii (consistență, ambalare, echilibru) e exact ce caut și eu noaptea.