Există trei subiecte care pot transforma o masă liniștită într-o dezbatere: politica, religia și modul corect de a scrie numele lucrului pe care tocmai îl mănânci. Primele două se rezolvă cu un „hai să nu”. A treia nu se rezolvă niciodată, pentru că implică diacritice, Academia Română și un prieten care a citit un dicționar o dată și de atunci se simte dator să corecteze meniul.
Așa că hai să punem întrebarea direct: shaorma sau șaorma? Răspunsul scurt: ambele. Răspunsul lung: depinde unde scrii, cui scrii și dacă vrei să-ți iasă bine în poză. Iar răspunsul casei, pe care ni-l asumăm: shaorma. Nu pentru că am avea dreptate, ci pentru că așa scrie pe aproape nouă firme din zece și pentru că „ș” are o problemă personală cu tastaturile.
Ce zice dicționarul (și ce nu zice)
DEX-ul explicativ încă nu l-a primit. Nu pentru că ar fi ilegal, ci pentru că DEX-ul se mișcă cu viteza unui autobuz în zi de sărbătoare. În noiembrie 2019, un restaurant din Iași — Class — a încercat să rezolve problema: a lansat un sondaj pe Facebook, a strâns peste 2.000 de voturi și a anunțat că duce dosarul la Academia Română. Sondajul a fost câștigat de „shaorma” cu 5 la 1. Lingviștii, în schimb, înclinau spre „șaorma”. Adică exact ce lipsea țării: încă un scrutin cu rezultat contestat.
În 2021, DOOM 3 — dicționarul ortografic, nu cel explicativ — a apărut cu forma „+șaorma/șaormă”, cu pluralul „șaorme” și genitivul „șaormei”. Semnul „+” din față marchează o intrare nouă. Nicio conferință de presă, nicio panglică tăiată. Cuvântul a intrat pe ușa din spate, exact ca un client care întreabă dacă mai aveți cartofi la 23:58.
Nu avem dovezi că dosarul din Iași a grăbit lucrurile. Avem dovezi doar că, între timp, cuvântul a intrat în dicționarul ortografic — nu în DEX, ci în DOOM. Ceruseră un dicționar, au primit altul. Birocrația are și ea momentele ei de comedie.
Și mai important: un dicționar normativ consemnează, nu dă lege. Rodica Zafiu a explicat într-o discuție despre cuvintele „virale” din DOOM că se ține cont de frecvență, de utilizarea în contexte diferite și de prezența în scris, iar faptul că un cuvânt are intrare îți spune cum se scrie dacă îl întâlnești, nu că trebuie să-l folosești. Pe românește: dicționarul nu-ți ia shaorma din mână.
Un război civil cu sos de usturoi
Tabăra „ș” are argumente bune. Româna are litera ș pentru sunetul „sh”; de ce am împrumuta un digraf englez? Așa am adaptat șnițelul, ștrudelul, șuberekul. Gabriela Haja, de la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași, spunea atunci:
„Dacă optăm pentru maniera de adaptare a altor neologisme, precum birou, atunci aș propune șaorma. Aș susține varianta a doua dintr-un considerent analogic.”
Radu Paraschivescu mergea pe același fir. Cătălin Frâncu, fondatorul dexonline, adăuga că „șaorma” poate fi considerat un neologism asimilat.
Tabăra „sh” are argumente la fel de bune, doar că sunt mai puțin citate. Monica Busuioc, cercetător la Institutul de Lingvistică al Academiei Române, a propus forma cu „sh” tocmai pentru că e recognoscibilă internațional: shawarma. Iar publicul, la sondajul din 2019, a votat cu „shaorma” fără să stea pe gânduri. Adică a votat pentru forma pe care o folosea deja pe firme, pe pahare și pe bonuri.
Rezultatul: ambele tabere au avut dreptate, iar nimeni nu a schimbat nimic. Cel mai românesc deznodământ posibil.
Ce spune strada, numărată pe hartă
Am numărat, în noiembrie 2026, numele de localuri care conțin cuvântul pe OpenStreetMap, în România. Nu e un recensământ. E o hartă făcută de oameni care au avut răbdare să adauge un punct la două dimineața — și exact asta o face interesantă.
| Cum e scris în nume | Localuri |
|---|---|
| shaorma / shaormerie | 124 |
| shaworma | 4 |
| șaorma | 3 |
| saorma (fără h) | 1 |
Aproape 94% dintre nume conțin forma „shaorma” sau „shaormerie”. Printre ele: Shaorma King, Shaorma House, Shaorma La Băiatu, Genin Shaorma, The Shaorma Store, Shaormeria Băneasa (care apare de vreo douăzeci de ori, pentru că lanțul are filiale). Printre cele cu „ș”: Șaorma Baba Ali, Șaorma La Colț, Șaorma La Barosana. Nu vom specula că „ș” înseamnă automat un local mai autentic. Vom observa doar că sună mai bine pe o firmă de cartier decât pe un neon de mall.
Și mai e ceva. Numele site-ului pe care citești asta este ShaorMap. Cu „sh”. Dacă ai ajuns aici căutând „șaorma”, ai dat click pe un site care scrie „shaorma” în logo. Bun venit în tabăra care a câștigat internetul, deși a pierdut dicționarul.
1.767 la 30
Un studiu al lingvistei Isabela Nedelcu, publicat în revista „Limba română”, a numărat formele din roTenTen16, un corpus de texte românești de pe web. Rezultatul pentru varianta oficială: „o șaorma” — 1.767 de rezultate; „o șaormă” — 30.
Atenție: e vorba despre finalul cuvântului, nu despre „sh” versus „ș”. Dar lecția e mai mare: norma are două forme, iar uzul alege una singură. Dicționarul întinde o umbrelă, iar strada se adăpostește sub un singur colț.
Și nu e o surpriză. Într-un articol din „Limba română” din 2010, „shaorma” apărea în lista împrumuturilor neadaptate, alături de „croissant”, „fresh” și „junk-food”. Cu alte cuvinte, forma cu „sh” nu a fost niciodată o greșeală de tastare: a fost o alegere lingvistică de la bun început.
De ce câștigă „shaorma” în lumea reală
- Pentru că așa scrie pe firmă. Un om care deschide o shaormerie nu consultă DOOM-ul înainte să comande neonul. Se uită la ce scrie la vecinul, la ce a găsit liber la registrul comerțului și la ce îi place cum sună.
- Pentru că „sh” e mai ușor de tastat și de căutat. Diacriticele românești au două variante Unicode: ș cu virgulă dedesubt (U+0219) și ş cu sedilă (U+015F). Prima e corectă; a doua apare în fonturi vechi, documente vechi și taste obosite. Când textul are varianta greșită, căutarea după cea corectă poate rata. „Sh” nu are problema asta. Acesta este singurul paragraf în care ne cerem scuze specialiștilor în Unicode.
- Pentru că se recunoaște internațional. Shawarma e cuvântul pe care îl înțelege un turist, un meniu de aeroport și un algoritm de căutare. „Șaorma” e mai românesc, dar și mai greu de explicat cuiva care nu are litera pe tastatură.
- Pentru că e un brand mai bun. „Shaorma” are aer de lanț, de neon, de Instagram. „Șaorma” are aer de dictare, de cancelarie, de „vă rog să scrieți cu diacritice”. Ambele au aer de foame, dar numai unul are aer de foame la 2 dimineața.
- Pentru că dicționarul nu e poliție. Norma e utilă. Dar norma se schimbă, iar uzul o ia înainte. Altfel am scrie și azi „aŭ” și „sînt”.
„Dar la școală se predă șaorma”
Da. Iar la școală se predă și că „î” se scrie cu „î” la începutul și la sfârșitul cuvântului. Norma e necesară: fără ea, fiecare ar scrie cum îl taie capul, iar corectura ar deveni un sport de contact. Dar norma nu este o sentință. Dacă profesorul scrie „șaorma” pe tablă și apoi comandă „shaorma” la prânz, nu e ipocrizie: e diglosie cu sos de usturoi.
„Dar în Moldova se spune șaorma.” Da, iar în Ardeal se spune „döner” sau „kebab”. Regionalismele nu sunt greșeli; sunt felul în care limba respiră. Nu trebuie să uniformizăm totul până la ultimul colț de lipie.
„Dar shaorma e un anglicism.” Da. Și „weekend”, „show”, „computer”, „fresh” sunt tot împrumuturi. Limba română nu a murit din cauza lor. A supraviețuit chiar și după ce cineva a scris „sînt” cu „î”. (Glumim. Nu a supraviețuit nimeni perfect.)
Ghid practic: ce scrii, unde
| Unde scrii | Ce scrii | De ce |
|---|---|---|
| Lucrare școlară, text oficial, corectură | șaorma | așa zice DOOM 3 |
| Meniu, firmă, Instagram, TikTok, hartă | shaorma | așa caută lumea, așa arată bine |
| Articol de blog | shaorma | consecvență și căutări |
| Dacă vrei să fii pedant | o singură formă | nu alterna în același text |
| Dacă ți-e foame | oricare | bucătarul nu verifică diacriticele |
Concluzia, fără diplomă
Cum se scrie e mai puțin important decât ce e în lipie. Important e să ajungi la tejghea înainte să închidă, să ai destul sos de usturoi și să nu-ți curgă pe volan.
Dar dacă tot trebuie să alegem o formă — și trebuie, pentru că un site are nevoie de un nume, de un slug și de un logo — alegem shaorma. Nu pentru că dicționarul ar spune asta; el spune „șaorma”. Ci pentru că așa scrie pe aproape toate firmele, așa caută lumea, așa arată mai bine pe un neon și așa nu trebuie să explici nimănui unde e litera aia cu virgulă.
„Șaorma” rămâne forma corectă în lucrările scrise cu dicționarul pe masă. „Shaorma” rămâne forma corectă în lumea reală. Iar între dicționar și lumea reală, lumea reală are sos de usturoi.
Data viitoare când cineva te corectează în timp ce mănânci, zâmbește, mulțumește-i și întreabă dacă vrea și el o îmbucătură. Nicio dezbatere despre ortografie nu a supraviețuit unei lipii calde.
Dacă vrei să vezi cum stă treaba pe hartă, începe cu topurile pe oraș și cu harta prețurilor.
Am folosit intrarea DOOM 3 pentru „șaorma”, ancheta Digi24 din 2019, studiul Isabellei Nedelcu din „Limba română” și o numărătoare proprie pe OpenStreetMap.
Articol pe gustul meu. Lista de criterii (consistență, ambalare, echilibru) e exact ce caut și eu noaptea.